Ce înseamnă să fii pasionat de biodiversitate. Interviu cu Doru Panaitescu

Ce înseamnă să fii pasionat de biodiversitate. Interviu cu Doru Panaitescu

Păsări. Multe păsări. Învățasem la biologie că sunt multe, că sunt colorate, cu cioc mai mic sau mai lung dar ceea ce posta Doru Panaitescu pe Facebook mă făcea să mă gândesc că, de fapt, nu știu nimic. L-am urmărit cățiva ani, am dat like (poate share), am cumpărat cartea cu păsări pe care o scos-o ca să mă pot orienta mai bine în Deltă, am văzut cum trece de la zburătoare la reptile, m-am bucurat când a descoperit boa de nisip, am privit cu teamă la viperele fotografiate și m-am întrebat ce mănâncă la micul dejun de poate să se pozeze cu lighioanele alea. Până când într-o zi l-am luat la întrebări, dornică să aflu un pic mai multe despre lumea acestui om de marketing degrabă pasionat de mâncare la ceaun, dormit în hamac și fotografiat biodiversitatea.

biodiversitate Doru Panaitescu

Ciovlică ruginie (Glareola pratincola) (c) Doru Panaitescu

Când a început totul?

Totul a început în vara lui 2000, la un teambuilding în Straja, lângă Lupeni. Atunci am prins microbul speologiei. Restul au venit la pachet pe urmă, pentru că niciodată nu vei reuși să ai o singură pasiune outdoor.

Care sunt restul pasiunilor outdoor?

Rafting, offroad, scufundări, escaladă, canyoning, hidrospeed, fieldherping și mai sunt și altele cu care sunt în curs de virusare.

(c) Doru Panaitescu

Portret de pui de pitulice mică (Phylloscopus collybita) (c) Doru Panaitescu

Păsări sau șerpi?

Și și. Și aș adăuga mamifere, fluturi (de aștia mă apuc mai la bătrânețe, după cum vezi sunt organizat când vine treaba de pasiuni). Plus fotografierea sporturilor pe care le mai fac, fotografie geologică și structurală (din locurile unde merg să caut fauna), fotografie de peșteră și carst etc.

De ce fluturii sunt păstrați pentru bătrânețe?

Pentru că e mai simplu să îi găsești și după ce te lasă genunchii. : )  Folosesc acum ce am pentru speciile mai tari, cu mai multă adrenalină pentru care efortul de dibuire e considerabil mai mare.

Deci nu există nici un favorit?

Aș avea specii favorite, dar nu aș vrea să nedreptățesc restul speciilor. Fiecare specie are povestea ei și cu fiecare specie am o anume experiență.

(c) Doru Panaitescu

Mascul si juvenil de vrabie de casă (Passer domesticus) (c) Doru Panaitescu

Cum te descurci cu frica de șerpi?

Greu, dar mă descurc. Deși mi-e frică de ei, nu contenesc să mă fascineze. Și de acceea vreau să mai prind și alte specii, să îi văd cum se comportă în habitat. Dacă nu ți-e frică, riști să acționezi cu inconștiență și, sincer, vreau să mă prindă bătrânețile făcând în continuare ce-mi place. :D

Prinsul se referă la prins în fotografie sau la prins în mână?

Prins în mână, conceptul „hands-on” fiind popularizat de regretatul Steve Irvin. Este cu totul altă experiență personală în comparație cu bird-watchingul.

Ce gând te scoate afară din casă pentru o expediție?

Reversul: ce s-ar întâmpla dacă aș rămâne în casă și nu aș ieși în natură. M-aș sui pe pereți. Sunt dependent și nu glumesc, în perioadele în care, din motive de forță majoră, nu ajung în natură intru în depresie.

(c) Doru Panaitescu

Sfrâncioc mare (Lanius excubitor) (c) Doru Panaitescu

Cât a durat cea mai lungă depresie? Să reformulez, cât de dese sunt ieșirile tale?

Sub o săptămână. Sunt mai mult de 12-13 ani de când nu am mai stat nici un weekend acasă. Nu îmi pot concepe weekendurile în casă, nu am cum. Nu aș fi eu.

Care a fost cea mai lungă ieșire? Și cum arată captura după această ieșire?

Cred că cea mai lungă ieșire: o luna, în Sicilia. A trebuit să pun pe transfer fotografiile că rămăsesem fără spațiu pe carduri.

(c) Doru Panaitescu

Stârc pitic (Ixobrychus minutus) (c) Doru Panaitescu

Cum te pregătești pentru o ieșire?

Uneori mă pregătesc ani de zile, alteori cinci minute. Sunt mereu pregătit (deviza celor ce mai merg în situații limită, de supraviețuire chiar).

Te referi la pregătirea mentală sau la cea logistică?

Logistică. Mental sunt întotdeauna pregătit.

(c) Doru Panaitescu

Graur (Sturnus vulgaris) (c) Doru Panaitescu

Dă-mi un exemplu de ieșire pentru care te-ai pregătit ani. Deltele Europei?

Da: am citit și mai citesc, că încă nu am terminat deltele și am mai aflat de altele. Deci, un alt proiect în lucru, alături de altele noi #biodiversitate, #expedition1001 etc .

Ai un portbagaj/ rucsac cu toate cele sau ai un ritual, o listă?

Am un portbagaj de echipament mereu la mine, da. În care sunt mai mulți rucsaci (minim unul cu foto), am și un ritual (uneori durează doua ore să ies din casă cu tot ce mi-am propus să iau la mine) și da, am și o listă. Fără unele din ele nu plec nici bătut. Odată, intr-un weekend de ianuarie, am lăsat intenționat aparatele foto acasă și am plecat pe coclauri. Am văzut niște peisaje superbe și mă cert și azi pe mine însumi că am lăsat asta să se întâmple. De atunci mă întorc după ele dacă le uit sau plec fără.

(c) Doru Panaitescu

Rață cu ciuf (Netta rufina) (c) Doru Panaitescu

De ce mai multe aparate?

Pentru că, deși nu pare comod, este. Îmi permite să fiu mereu pregătit, să am mai multă autonomie (două aparate și 4 baterii), să nu schimb atât de des obiectivele etc. Majoritatea fotografilor de natură (și nu numai) folosesc minim două aparate foto și mai multe obiective.

Ce obiective ai?

Am vreo 10-12, dar cele mai folosite sunt 70-400 mm (păsări/mamifere), 16-80 mm (allday) și 85 mm (reptile/insecte).

(c) Doru Panaitescu

Egretă mare (Casmerodius albus) (c) Doru Panaitescu

Ce descoperiri te-au bucurat cel mai mult?

Deși aș putea spune că orice ieșire are farmecul ei, în momentul în care pleci chitit după o specie (la pont sau la intuiție) și o și găsești și o fotografiezi în condiții optime, atunci ai acea împlinire. De pildă resemnalarea speciei boa de nisip, urmată de găsirea unei alte populații în județul Teleorman anul trecut în vară. Sau descoperirea unui exemplar melanistic (o viperă neagră) la prima incursiune într-o zonă unde știam că e probabil să o găsesc, deși specia nu era în premieră. Sau găsirea unei vipere de stepă la prima ieșire dedicată acelei specii. Sau găsirea unui nou punct de distribuție pentru un șarpe de alun (prima semnalare din județul Călărași). Sau găsirea unei populații mari de presură de munte (am văzut la un singur loc adunate șase exemplare) și așa mai departe. Și chiar în zilele cu ghinion, opțiunea rămâne de a te bucura de natură (cu vicisitudinile de rigoare), în comparație cu cineva care freacă un powerpoint, un browser sau un soft de gestiune.

(c) Doru Panaitescu

Ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra) (c) Doru Panaitescu

Ce înseamnă o ieșire reușită? Ai niște indici calitativi, de tipul: o specie în premieră, 3 specii fotografiate din nou, etc?

Da, putem vorbi de o ieșire reușită când ne atingem măcar 50% din obiectivele stabilite. Nu ascund faptul că sunt și ambițios și optimist. Adică dacă la o tură anterioară într-o zonă văd 100 de specii de păsări pe weekend, ideal ar fi acum să depășim 120. :) Dacă e o tură foto, trebuie să vin cu măcar 3-4 specii grele fotografiate bine. Dacă e tură de găsit o specie în premieră, ideal e să o găsim, eventual să mai pice una-două bonus și tot așa. Ca idee, cu cât interacționezi cu mai multe specii (preferabil rare sau greu de reperat în habitat), cu atât mai bine.

Dar una nereușită?

Ca să fiu sincer, nu prea categorisesc ieșirile ca fiind nereușite. Chiar dacă nu aș vedea  nimic, mă consolează faptul că în ziua în care am fost în natura, alții au avut un Excel în față.

(c) Doru Panaitescu

Codobatură albă (Motacilla flava) (c) Doru Panaitescu

Două-trei sfaturi pentru fotografii amatori care cochetează cu fotografia de wildlife

Lăsați telefonul în pace când călătoriți, fauna este după colț. Fiți mereu pregătiți, citiți înainte unde mergeți și ce puteți vedea, încercați să întelegeți fiecare specie și vă veți bucura și mai mult când le veți întâlni în teren.

Două-trei sfaturi pentru turiști ( călători, drumeți )

Lăsați telefonul în pace, uitați-vă în jur. Natura vă răsplătește dacă sunteți atenți în jurul vostru. Călătorind, întelegeți mai mult.

(c) Doru Panaitescu

Cioară neagră (Corvus corone) (c) Doru Panaitescu

Ce fotografi de wildlife admiri și de ce?

Am mai multi fotografi români și străini pe care îi admir. Mircea Bezergheanu, Eliz Anghel, Daniel Opait, Silviu Matei, Andu Cristudor, Razvan  Zinica și mulți, mulți alții. Fotografii străini nu-i mai înșir, sunt mult prea mulți, îl menționez pe Arthur Morris (și vă recomand cartea lui, Bird Photography).

Pe Doru puteți să-l urmăriți pe Facebook sau să-l citiți pe blog. Și, dacă vă țin curelele, să mergeți cu el într-o expediție.

Odraslă de neam nomad, din bunici olteni, moldoveni, dobrogeni. Fascinată de centre istorice & arhitectură, chiar dacă se află într-un oraș mic mic. Are o slabiciune pentru zona Banatului.

Cât de mulțumit ești de secretele aflate din articol?

Despre Ioana Pătrășcoiu

Odraslă de neam nomad, din bunici olteni, moldoveni, dobrogeni. Fascinată de centre istorice & arhitectură, chiar dacă se află într-un oraș mic mic. Are o slabiciune pentru zona Banatului.