La Zlatna se intampla un festival de film

zlatna
Zlatna. Dacă nu ai fost pasionat de geografie și nu ai fost atent la lecția aia cu resursele țării, s-ar putea ca numele să nu îți spună nimic.

Zlatna. Dacă vii dinspre Geoagiu cu destinația Roșia Montană, trebuie să cotești la Zlatna. Și te prinzi că ai ajuns acolo când vezi ditamai coșul de la un fost combinat. Strică tot peisajul coșul ăla. Te face să te gândești la poza aia de pe net cu „care-i mai înalt”: statuia Libertătii, Turnul Eiffel sau coșul de fum de la Baia Mare. Probabil că runner-up e coșul asta din Zlatna.

Dar ignori coșul căci trebuie să găsești drumul și drumul trebuie să te duca de partea cealaltă a râului. Și dai de doi puști de vreo 9-10 ani. Și fiindcă în jur totul e dezolant și nu știi exact unde ești – ești în mod clar la o periferie, dar a cui periferie? – întrebi, ca-n filmele americane:

- Încotro e Zlatna?

- Zlatna? Asta-i Zlatna!

Mai trebuia să își încrucișeze brațele, căci privirea o avea. Era aia, de stăpân de loc, mândru de ce-i al lui.

Am ajuns pe drumul principal și am trecut prin Zlatna. Mic, prăfuit, cu termopane și clădiri vopsite în culori prost alese. Acum. În timpul Epocii de Aur a fost un centru industrial mare, care înflorea de la cincinal la cincinal datorită minelor de aur și a combinatul de cupru. De fapt, stai că Epoca de Aur a fost alta. La Zlatna se mina aur de pe vremea romanilor. I se spunea Ampelum pe atunci.  S-au tot extras metale din munți dar de pe la 1380 și ceva, când localitatea devine oraș, creșterea se accelerează. Pe la 1600, când principele Gabriel Bethlen aduce în oraș coloniști germani și slovaci, Zlatna primește un nou nume Goldmarkt ( Târgul de Aur).

„La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţă motrice a apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec. XX. Aici s-a utilizat pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.”1

De altfel, numele de  Zlatna, derivat din slavă, vine de la zoloto (aur).

Două milenii de aur și două decenii de praf. Dupa ’89,  Zlatna ajunge un oraș minier mort, cu somaj de 90% și cu reputația unuia dintre cele mai poluate locuri din România, alături de Copșa Mică.

Dar lucrurile se schimbă. Se fac lucruri ecologizări și se descoperă, încet, potențialul turistic al orașului.  Și încep să se întâmple lucruri, precum un festival de film etnografic ajuns la a treia ediție. În 2015, Festivalul Internațional de Film Etnografic Zlatna are loc între 5-7 iunie. Programul Festivalului nu a fost încă afișat, dar dacă Zlatna este poarta de intrare în Munții Apuseni, atunci acest festival de film este un pretext bun pentru descoperirea unui oraș care a înflorit din cauza aurului și aproape a murit tot din cauza lui.

Sursa foto: primaria-zlatna.ro

Odraslă de neam nomad, din bunici olteni, moldoveni, dobrogeni. Fascinată de centre istorice & arhitectură, chiar dacă se află într-un oraș mic mic. Are o slabiciune pentru zona Banatului.

Cât de mulțumit ești de secretele aflate din articol?

Despre Ioana Pătrășcoiu

Odraslă de neam nomad, din bunici olteni, moldoveni, dobrogeni. Fascinată de centre istorice & arhitectură, chiar dacă se află într-un oraș mic mic. Are o slabiciune pentru zona Banatului.